Este mai greu să împletești hardnecks, dar primești un alt bonus de la această subspecie: delicioasele scapes, sau tulpinile și mugurii florali, un îndrăgit culinar la care vom ajunge mai târziu!
Răsplata răsplătitoare este mai multă varietate și profunzime de aromă și culoare, precum și dimensiuni mai mari ale bulbilor, așa că ar putea merita efortul suplimentar de a le cultiva, dacă locuiți într-o zonă de creștere adecvată.
În timp ce toate tipurile au reputația de a avea unele proprietăți curative puternice, există o capcană – trebuie să le consumați crude. Acest lucru se datorează faptului că, atunci când este zdrobit, usturoiul produce un compus numit alicină, care are nevoie de aproximativ zece minute pentru a se dezvolta.
Câteva studii, cum ar fi această recenzie din Avicenna Journal of Phytomedicine publicată în 2014, arată că alicina prezintă efecte antibiotice și antimicrobiene puternice, cum ar fi uciderea bacteriilor, virușilor și ciupercilor.
Cu toate acestea, cea mai mare parte a alicinei se oxidează rapid, iar proprietățile antimicrobiene se risipesc – de aici necesitatea unui consum rapid pentru beneficii maxime. De asemenea, își pierde eficacitatea atunci când este încălzită la peste 140°F.
Aceasta înseamnă că nu veți găsi aceste proprietăți antimicrobiene fantastice în pulberea uscată sau chiar în cuișoarele gătite din grădina dumneavoastră.
Cu toate acestea, ceva care este atât de ușor de cultivat și cu o aromă atât de uimitoare, merită cu adevărat atenția dumneavoastră!
Cultură și istorie
Alinul are o istorie lungă și istorică. O poveste vastă și multiculturală de proporții epice, în forma sa sălbatică, a fost folosit pentru prima dată ca sursă de hrană de către strămoșii noștri care căutau hrană.
Domesticat și cultivat în Orientul Mijlociu în urmă cu aproximativ 7.000 de ani, vechii greci, romani, egipteni, chinezi, indieni și numeroși alții l-au adoptat ca fiind un condiment de neînlocuit, un aliment și chiar un medicament.
Prima referință înregistrată în jurul anului 1550 î.Hr. se găsește în „Codex Ebers”, un text medical folosit de preoții din Egiptul antic.
Crescută, se pare, în grădinile suspendate din Babilon, localnicii o numeau „trandafirul de rang” – un termen de afecțiune similar folosit astăzi este cel de „trandafir împuțit!”.”
Iată câteva curiozități istorice interesante:
În India, a fost un remediu ayurvedic important și puternic – Ayurveda fiind o tradiție de vindecare care se practică și astăzi, utilizând ca medicament atât alimentele, cât și plantele medicinale.
Egiptenii au încurajat cultivarea acestuia pentru a îmbunătăți imunitatea, puterea și starea de bine în rândul clasei inferioare mai puțin hrănite.
Grecii antici le dădeau usturoi sportivilor pentru a le îmbunătăți forța și rezistența.
Cămătarii romani îl foloseau pentru tratarea infecțiilor, rănilor și multe altele.
Un alt lucru surprinzător, dar minunat? Multe dintre aceste utilizări sunt valabile și astăzi, susținute de cercetări științifice și folosite de practicienii alternativi și de fitoterapeuți.
Noile ierburi vindecătoare
Pentru mai multe informații despre istoria fascinantă a usturoiului, consultați cartea jurnalistului Michael Castleman, „The New Healing Herbs: The Essential Guide to More than 125 of the Nature’s Most Potent Herbal Remedies”, disponibil pe Amazon.
Propagarea
Alicul poate fi cultivat din semințe; cu toate acestea, această metodă este considerată dificilă și nesigură.
Creșterea anuală din cuișoare, bucățile individuale de bulbi, este metoda de înmulțire preferată atât de cultivatorii comerciali, cât și de grădinarul casnic.
Din stocul recoltat de la noi, folosiți cei mai mari bulbi pentru replantare, iar pe cei mai mici în bucătărie.
Bulbii achiziționați ar trebui să provină de la centrul de grădinărit local sau de la vânzători online de renume de produse de grădinărit – și nu de la magazinul alimentar.
Cei din supermarket pot crește. Dar sunt adesea stropite cu substanțe chimice pentru a le împiedica să încolțească pe rafturile magazinelor. Și nu au fost selectate manual pentru rezistență la boli, mărime și alte caracteristici pe care grădinarii și fermierii le doresc în scopuri de cultivare.
Consultați secțiunea noastră de cultivare de mai jos pentru sugestii.
Alegeți bulbi mari, fermi, fără pete maronii, pete moi sau zbârcituri și cu tunica exterioară de hârtie încă intactă.
Citește mai multe despre înmulțirea usturoiului aici.
Cum se cultivă
Una dintre primele culturi care răsar primăvara, usturoiul se dezvoltă într-un sol bine drenat, fertil, cu o textură argiloasă, și are nevoie de soare deplin pentru a produce cei mai mari bulbi.
Vernalizarea
Varietățile cu gât dur necesită o perioadă de vernalizare (expunerea la frigul iernii) înainte sau după semănat. Condițiile ideale pentru a stimula formarea bulbilor necesită expunerea la temperaturi de 40-50°F pentru o perioadă de 6-12 săptămâni pe parcursul lunilor de iarnă.
Vernalizarea are loc în mod natural în regiunile cu ierni reci, dar în zonele mai blânde, câteva săptămâni de depozitare în sertarul cu produse din frigiderul dvs. vor asigura temperaturile și nivelurile de umiditate necesare.
Varietățile de usturoi cu gât moale sunt mai potrivite pentru cultivarea în climatele calde, dar, de asemenea, acestea se comportă mai bine cu o perioadă de vernalizare. Depozitarea la frigider timp de 8-12 săptămâni înainte de însămânțare produce cei mai mari bulbi.
Căutați bulbi care au fost pre-refrigerați la pepinieră pentru a economisi timp. Aceștia vor fi gata să fie plantați.
Ciupercile pot fi plantate primăvara sau toamna, dar bulbii de la usturoiul semănat toamna tind să fie mai mari, cu arome mai profunde și mai complexe decât cei semănați primăvara.
Însămânțarea de toamnă este optimă în septembrie și octombrie în majoritatea regiunilor, sfârșitul lunii noiembrie fiind o dată limită tipică pentru plantare.
Semănatul de primăvară nu este recomandat, deoarece formarea bulbilor se oprește la temperaturi ridicate, iar usturoiul necesită o perioadă lungă de creștere. Cu toate acestea, dacă trebuie să semănați primăvara, luna martie oferă o mică fereastră de oportunitate, dacă condițiile locale permit însămânțarea în acel moment.
Sămânțarea
Când sunt semănate toamna, plantele își depun rădăcinile până când pământul îngheață. Această perioadă de creștere târzie le oferă un start bun, cu o creștere explozivă declanșată de temperaturile calde de primăvară.
Săpălați solul în profunzime și amendați-l cu mult compost sau gunoi de grajd bine descompus.
Alexul trebuie cultivat într-un sol bine drenat, iar umiditatea excesivă este principala cauză de îmbolnăvire. Un pat supraînălțat îmbunătățește drenajul și poate fi benefic în zonele cu niveluri ridicate de precipitații sau soluri grele.
Se preferă un pH cuprins între 6,0 și 7,5, iar în cazul în care pH-ul este mai mic de 6,0 trebuie adăugat var cu câteva săptămâni înainte de plantare.
Separați cu grijă bulbii în căței individuali, cu pielițele încă intacte. Așezați fiecare dintre ei la o adâncime de aproximativ 5 cm în sol, cu capătul plat în jos și vârful ascuțit plasat la aproximativ 1-2 cm adâncime. Spațiați-i la o distanță de 4-6 centimetri în rânduri, sau grupați-i în buzunare.
Plantează puțin mai adânc dacă ploile abundente sau înghețurile abundente ar putea expune cățeii, și puțin mai puțin adânc în soluri grele sau atunci când folosești un mulci gros după plantare.
După ce toți cățeii sunt la locul lor, umple rândurile sau găurile de plantare cu pământ afânat și întărește ușor. Evitați să compactați solul.
Fertilizați numai după ce începe creșterea în primăvară, apoi la fiecare 30 de zile până la sfârșitul lunii mai. Utilizați un îngrășământ universal cu un raport NPK de 5-5-5 sau 10-10-10. Acesta este raportul dintre azot, fosfor și potasiu, principalii macronutrienți de care au nevoie plantele pentru a crește.
Îngrășământul granular se împrăștie peste pat, sau se lucrează ca un pansament lateral. Nu fertilizați în exces, deoarece acest lucru poate duce la o creștere prea mare a vârfului cu bulbi subdezvoltați.
Bulbii au nevoie doar de un nivel de apă moderat sau mediu și beneficiază de un strat gros, de 15 cm, de mulci uscat, cum ar fi paie curate, crengi veșnic verzi sau frunze de ferigă, adăugat atunci când îi plantați.
În timpul iernii, mulciul oferă protecție împotriva temperaturilor scăzute și a vânturilor uscate. În timpul verii, adăugarea unui strat de mulci ajută la reținerea umidității, menține temperaturile scăzute ale solului și ține la distanță buruienile.
Alexul tinde să se lupte în zonele de creștere tropicale și subtropicale, din cauza umidității excesive, a umezelii și a precipitațiilor.
În zona 8 și mai sus, usturoiul poate fi cultivat pe tot parcursul anului – condițiile de aici sunt ideale pentru soiurile de usturoi cu gât moale, care necesită puțin sau deloc acoperire pe timp de iarnă.
În zona 7 și mai jos, usturoiul cu gât tare este o opțiune mai bună, datorită rezistenței lor la frig. Aceste soiuri au nevoie de un mulci de iarnă, pentru a dezvolta cele mai sănătoase plante.
Consiliile de cultivare
Cele de mai jos vă vor ajuta să vă bucurați de cea mai bună recoltă posibilă:
- Îndepărtați scapulele înainte de înflorire pentru a concentra energia în bulb. Dar nu le aruncați – sunt delicioase înăbușite sau prăjite!
- Preveniți germinarea prematură în perioadele călduroase cu un mulci gros pentru a menține bulbii răcoroși.
- Utilizați mulci pentru a menține buruienile la un nivel scăzut, și erbicidați manual între plante pentru a evita deranjarea bulbilor.
- When a bit more than half of the lower leaves have yellowed, withered, and died, bulbs are ready for harvest.
Companion Planting
One of the most effective companion crops for the garden, garlic’s high sulfur signature is a natural pest and fungus repellent. And because it’s compatible with most plants, it makes an excellent crop to scatter throughout the garden.
It’s known to deter a variety of pests, including:
- Ants
- Aphids
- Cabbage loopers
- Codling moths
- Deer
- Fungus gnats
- Japanese beetles
- Onion flies
- Rabbits
The list of plants known to benefit from garlic’s pest deterrent properties is long, and includes the following:
- Beets
- Berry canes
- Cruciferous veggies
- Carrots
- Dill
- Eggplant
- Fruit trees
- Garden geraniums
- Kale
- Kitchen herbs like basil, marjoram, oregano, rosemary, savory, and thyme
- Peppers
- Roses
- Spinach
- Tomatoes
And there are only a few plants that don’t like to be near this pungent allium. In the garden (but not the kitchen!), keep it away from asparagus, beans, and peas – it can stunt their growth.
There’s no need to plant long rows as a companion – just intersperse bulbs in pockets throughout the garden to maximize its many benefits.
Read more about companion planting with garlic here.
Cultivars to Select
What’ll it be, hardneck or softneck?
Softnecks
Here are a few of the main softneck subspecies to consider:
Silverskins
These silvery-white, thin-skinned softnecks are very easy to grow, with the best storage capacity of all types.
This kind produces tons of cloves with that trademark pungent flavor. They’re best for growing in warmer climates. And some varieties have a blush-red, rosy tint.
Recommended cultivars include ‘Creole Red,’ ‘Silverwhite,’ and ‘Nootka Rose.’
‘Nootka Rose’
‘Nootka Rose’ has a strong flavor and is exceptionally productive. Bulbs are available from Burpee.
Artichokes
These have thicker skins and many complex layers of cloves like an artichoke, from whence they got their name. Sunt genul pe care este cel mai probabil să dați peste ele la băcănie.
Cu o aromă mai slabă decât alte tipuri, nu este neobișnuit ca soiurile din acest soi să aibă o nuanță purpurie sau roșie.
Ca cel mai rezistent soi cu gât moale, acesta este o opțiune bună pentru cultivarea în regiunile mai reci.
Varietățile populare includ „California Early”, „California Late” și „Inchelium Red”.’
‘Inchelium Red’
Cumpărați aroma plăcută și pișcătura medie a soiului ‘Inchelium Red’ de la Gurney’s Edible Garden, disponibil la Home Depot.
Știați că?
Elefantul de usturoi, popularul soi enorm de prăjit, nu este de fapt un usturoi adevărat – este de fapt o subspecie de praz. Cu toate acestea, aceștia se plantează și se cultivă exact în același mod ca și usturoiul obișnuit.
De dimensiuni mari, dar cu o aromă blândă, de nucă, bulbii elefant sunt disponibili de la Burpee.
Hardnecks
Iată câteva dintre principalele tipuri de hardneck pe care trebuie să le luați în considerare pentru grădina dumneavoastră:
Purple Stripes
Cel mai vechi soi de hardneck, acestea sunt aspectuoase, cu dungi purpurii frumoase și pielițe delicate, de hârtie.
Mult tolerant la frig, dar acest cultivar este, de asemenea, mai bun pentru climatele calde decât majoritatea celorlalte hardnecks.
Dimensiunea și aroma la maturitate pot varia, deși acestea tind să fie medii sau mici, cu o aromă moderată spre caldă.
Legumele recomandate includ ‘Purple Glazer’, ‘Chesnok Red’ și ‘Bogatyr’ (acesta din urmă este foarte picant și înțepător!).
‘Chesnok Red’
Pentru un bulb cu aromă medie și scapes blânde, încercați ‘Chesnok Red’, disponibil de la Burpee.
Probabil cel mai larg cultivat dintre hardnecks, aceștia au pielițe mai puțin groase, mai asemănătoare cu cele de pergament, ceea ce îi face mai potriviți pentru gătit. Piei mai subțiri înseamnă o decojire mai ușoară – cu cuișoare care cad direct de pe bulb și piei care se desprind cu puțin sau deloc efort.
Inconvenientul potențial aici este că aceste cuișoare mai puțin protejate pot fi mai vulnerabile la vânătăi și deteriorări în timpul recoltării.
Este nevoie să fie manipulate cu destulă atenție. Bulbii care se sfărâmă sau se desfac cu ușurință au o durată de depozitare mai scurtă decât cei cu cuișoare intacte care rămân atașate de bulbii lor originali. ‘Rocambole’ este un soi pe care probabil că veți dori să îl consumați rapid după ce l-ați cules!
Câțiva cuișoare au dungi sau pete de culoare purpurie sau roșie, iar acest soi se descurcă cel mai bine în climatele reci.
Cultori populari includ ‘German Red’, ‘Deerfield Purple’ (cunoscut și ca ‘Vietnamese’) și ‘Ukrainian Red’.’
‘Deerfield Purple’
Cu o aromă caldă și bogată și o căldură moderată, ‘Deerfield Purple’ este popular pentru cultivarea în grădinile răcoroase. Luați bulbi de la Gurney’s Edible Garden de la Home Depot.
Porcelain
Acest tip este cunoscut pentru că produce cuișoare mai mari, cu pielițe netede, groase și albe ca hârtia.
Cu o aromă îndrăzneață, dar moderată în comparație cu alte tipuri, acestea sunt cunoscute pentru longevitatea lor uimitoare în depozitare.
Varietățile Porcelain ar putea avea cea mai bună toleranță la frig dintre toate și sunt ideale pentru a fi cultivate în climatele reci, dar mai greu de cultivat în localitățile mai calde.
Cu toate că sunt rare, soiurile de acest tip prezintă uneori farduri de violet și trandafir.
Varietățile recomandate includ „Music”, „Georgian Fire” și „German White”.’
‘Music’
Dintre cele mai aromate și printre cele mai rezistente, ‘Music’ este un soi foarte căutat de grădinarii de casă. Luați bulbi de la Burpee.
Managementul dăunătorilor și al bolilor
Deși problemele cauzate de dăunători sunt neobișnuite, usturoiul poate suferi de diverse boli. Căutați soiuri rezistente atunci când vă faceți cumpărăturile și plantați tipul de usturoi potrivit pentru zona dumneavoastră de creștere pentru cele mai bune rezultate.
Potrivit lui Michelle M. Moyer de la Clinica de diagnosticare a bolilor plantelor de la Universitatea Cornell, următoarele sunt cele mai frecvente boli la care trebuie să fiți atenți atunci când cultivați usturoi:
Basal Rot (Fusarium culmorum)
Basal Rot se manifestă adesea prin îngălbenire, urmată de moartea frunzelor și/sau o excrescență albă în jurul bazei bulbului.
O ciupercă purtată de sol, evitați plantarea cuișoarelor rănite sau deteriorate și rotiți anual culturile de allium pentru a reduce șansele de infectare.
Downy Mildew (Peronospora destructor)
Pete albe și pufuleți se formează pe plante, împiedicând potențialul de creștere.
Downy mildew este, de obicei, rezultatul unor medii prea umede sau al unor plante distanțate prea strâns între ele. Asigurați un drenaj excelent, o spațiere corespunzătoare și o circulație adecvată a aerului pentru a evita condițiile primitoare.
Penicillium Decay (Penicillium hirsutum)
Această infecție fungică este rezultatul unei depozitări necorespunzătoare a materialului de sămânță și al plantării de cuișoare rănite sau învinețite.
Pentru a preveni o infecție, uscați bine cuișoarele de sămânță, folosind metodele la care vom ajunge mai târziu în acest articol.
Putere albă (Sclerotium cepivorum)
Această boală se manifestă printr-o creștere fungică pufoasă și pufoasă pe tulpina și bulbul plantelor, care le face să putrezească și să moară rapid.
Evitați reînsămânțarea în parcelele cu această boală dacă observați o infecție – putregaiul alb poate rezista în sol timp de două decenii – și îndepărtați rapid plantele infectate. Tratarea termică a cățeilor de semințe în apă fierbinte – „fierbinte” însemnând 100-115°F, dar NU peste 120°F – poate preveni răspândirea agentului patogen.
Colectarea
Colectarea usturoiului începe de obicei la câteva săptămâni după ce începe vara, dacă ați plantat toamna. Vremea caldă de vară declanșează maturarea bulbilor, oprind creșterea frunzelor în vederea pregătirii pentru perioada de repaus vegetativ.
Câțiva indicatori vă vor permite să știți când bulbii dvs. sunt gata de recoltare:
Unul este atunci când puțin mai mult de jumătate din frunzele inferioare se îngălbenesc și se usucă. Soiurile Hardneck vor avea frunze care se rumenesc și se usucă, dar păstrează o tulpină de flori dreaptă. În cazul celor cu gât moale, toate frunzele se vor răsfrânge pe măsură ce bulbii se maturizează.
Sau, puteți dezgropa câțiva bulbi pe la jumătatea lunii iulie și le puteți verifica dimensiunea. Dacă sunt atât de mari pe cât ați sperat, este timpul să îi smulgeți!
După sfârșitul lunii iulie, există foarte puține șanse ca acestea să continue să crească. Puteți aștepta până în august sau chiar septembrie pentru a vedea dacă se vor mări puțin, dar nu va fi mult. Cel târziu în septembrie, este timpul să vă smulgeți bulbii, indiferent de situație.
Pentru a recolta, slăbiți solul din jurul și de sub rădăcini cu o furculiță de grădină sau cu o mistrie de mână. Asigurați o ușurare de până la 12 centimetri în afara tulpinii plantei pentru a evita deteriorarea bulbilor.
Apărați ușor gâtul fiecărei plante aproape de bulb și scoateți-o din pământ. Evitați să trageți tare de frunze dacă bulbii sunt rezistenți. În schimb, treceți degetele sub baza bulbului și ridicați-le ușor pentru a le elibera din pământ.
Spălați excesul de pământ și tăiați rădăcinile de lângă bulb pentru a vă pregăti pentru maturare și depozitare.
Maturare și depozitare
Maturarea este termenul pentru uscarea temeinică necesară pentru ca aromele să se dezvolte pe deplin și ajută la asigurarea unei perioade lungi de depozitare, fără decolorare și putregai.
Cu toate acestea, puteți mânca usturoi imediat ce a fost smuls. Doar curățați-l, decojiți-l și savurați-l – nu este nevoie să așteptați finalizarea procesului de coacere! Usturoiul proaspăt recoltat are, de obicei, o aromă mai blândă decât bulbii curați.
Puteți chiar să smulgeți plante întregi primăvara, pregătind și mâncând bulbii nedezvoltați ca și prazul. Acest lucru se numește „usturoi verde”, ceva ce ați putea vedea la restaurante sau la piețele de fermieri, și reprezintă o alternativă delicioasă la tipul de bulb.
Atât frunzele, cât și bulbii imaturi sunt comestibili.
Pentru depozitarea pe termen lung, încercați următoarele:
Bulbii pot fi uscați întregi, cu scapulele încă atașate și împletite în ciorchini atractivi. Sau le puteți tăia după recoltare – asigurați-vă doar că lăsați 7 sau mai mulți centimetri de tulpină atașată bulbului, ceea ce îl va ajuta să se întărească prin îndepărtarea umezelii de cuișoare.
Dacă tulpina încă se simte umedă și flexibilă, lăsați bulbii să se întărească încă o săptămână sau două înainte de a fi depozitați.
Agățați ciorchinii legați într-o zonă întunecoasă, uscată, cu o bună circulație a aerului.
Dacă în schimb ați tuns usturoiul, depozitați-l în grămezi libere în recipiente care permit circulația aerului – de preferință în lăzi, cutii sau rafturi respirabile. Vapoartele din bambus sunt recipiente de depozitare la îndemână pentru bulbi.
Maturarea poate dura între 4 și 6 săptămâni. Verificați zilnic progresul – odată ce pielea asemănătoare hârtiei începe să se desprindă, dar cuișoarele se simt încă ferme, veți ști că sunt gata.
Puteți apoi să tăiați materialul vegetal rămas și să le depozitați cum doriți – într-un coș uscat într-un dulap răcoros și întunecat sau într-o pungă de hârtie în frigider.
Și pentru ca recolta să dureze cu adevărat, faceți un ultim pas important – sortați usturoiul!
Având grijă să le păstrați intacte și fără să le rupeți în căței, puneți deoparte căpățânile mai mari într-un loc întunecos și uscat pentru a le folosi ca semințe anul viitor. Folosiți-le pe cele mai mici la gătit.
Citește mai multe despre cum să vindeci și să depozitezi usturoiul aici.
Rețete și idei culinare
Unul dintre cele mai bune și mai evidente motive pentru a-l cultiva în propria curte este în scopuri culinare!
Iată câteva idei culinare pentru a pune în valoare usturoiul cultivat în casă:
Păsați, tăiați în felii, tocați, mărunțiți sau aruncați cuișoarele întregi în felul de mâncare dorit pentru un plus de aromă. Usturoiul are o contribuție esențială la aroma supelor, tocănițelor și ciorbelor.
Puteți, de asemenea, să prăjiți căpățânile întregi, transformându-le într-o tartinabilă delicioasă pentru pâine sau într-o garnitură pentru preparate proteice, legume prăjite sau pizza de casă.
Alicul este un ingredient de bază în pesto, alături de busuioc, nuci de pin, ulei de măsline și brânză. Scapii aromați sunt și ei un adaos excelent.
Vă va plăcea aroma bogată și savuroasă a legumelor la grătar cu oțet balsamic și usturoi. Obțineți rețeta pe site-ul nostru înfrățit, Foodal.
Pentru o garnitură savuroasă, acest piure de cartofi cu pătrunjel este cel mai fin și cel mai cremos. Obțineți rețeta acum pe Foodal.
Pentru cea mai bună baie de cartofi prăjiți sau de legume, încercați aioli de casă cu usturoi de la Foodal – este plin de arome delicioase.
Când este ziua meciului, nu uitați să încercați aceste aripioare în stil italian cu busuioc și parmezan. Dar faceți multe, sunt întotdeauna un succes! Rețeta o puteți găsi pe Foodal.
Sănătate și vindecare
Pentru cele mai bune beneficii pentru sănătate, savurați cuișoarele crude cât de des puteți – poate fi o provocare, totuși! Cuișoarele crude pot avea o aromă și o căldură copleșitoare, iar consumul lor ar putea provoca indigestie sau crampe stomacale la unele persoane, așa că fiți prudenți.
Câteva studii (cum ar fi acesta) au descoperit, totuși, că o presare cu apă rece a cuișoarelor, cum ar fi într-un ceai cald sau rece, poate reține o parte din alicină și poate funcționa ca o tisană antimicrobiană ușoară. Totuși, nu ar fi nici pe departe la fel de puternic ca cel proaspăt!
Potrivit acestui studiu, consumul regulat de usturoi ca plantă culinară oferă alicină și alți fitonutrienți benefici care pot stimula sănătatea și imunitatea.
Bulbii conțin, de asemenea, un alt compus puternic numit ajoene, unele studii indicând posibilitățile sale anti-tumorale și de gestionare a diabetului.
O notă de precauție
Informațiile despre sănătate din acest articol nu sunt menite să evalueze, să diagnosticheze, să prescrie sau să promită vindecare. Consult with your health care professional before considering any plant-based remedies for your health and wellness.
Among herbalists and alternative medicine practitioners, there is a lengthy tradition behind garlic’s use as a topical antiseptic, cold and flu fighter, digestive healer, and tonic – and it’s still employed by some naturopaths for combating various ailments, even stomach ulcers and parasites.
Quick Reference Growing Guide
For Growing, Dining, and Healing
Getting more garlic into your life is easy enough already: you can just go to the store, bring some home, and cook it up, in whatever way and with whatever foods you like.
But it’s much more rewarding to grow it yourself, as many gardeners, farmers, and culinary enthusiasts have known for thousands of years.
With your own bulbs to enjoy straight from your yard, you can feel the amazing benefits, satisfaction, and ownership of having nurtured your very own plants – and oftentimes, growing your own makes for even tastier and healthier food!
What gardening, culinary, and healing experiences have YOU had with garlic? Let us know in the comments below.
Next up, here are a couple of related growing guides to dig into:
- Tips for Growing Garlic in Containers
- How to Plant an Autumn Vegetable Garden
- The 19 Best Cool Weather Crops for a Productive Fall Garden
- Facebook434
- Pinterest1979
Photos by Lorna Kring © Ask the Experts, LLC. ALL RIGHTS RESERVED. See our TOS for more details. Product photos via Burpee and Gurney’s Edible Garden. Uncredited photos: . Originally published on May 5, 2016. Last updated on December 5, 2019. With additional writing and editing by Lorna Kring, Clare Groom, and Allison Sidhu.
About Adrian White
Adrian White is a certified herbalist, organic farmer, and health/food writer and expert. Își propune să facă legătura între lumea sănătății și nutriției naturale și holistice și domeniul alimentelor organice, al fitoterapiei, al grădinăritului și al sustenabilității – sau „Food as Medicine” – prin intermediul scrierilor sale.
.