Pronouns can cause writers problems, as we have seen in two previous posts on vague pronoun reference and on pronoun antecedent agreement. The pronouns we’ll be examining in this post are called reflexive pronouns. As with many of the words we’ve discussed in this space, these pronouns have varied histories and spellings, as well as acceptance by standard English resources.
Reflexive pronouns are compound words – the first word is personal pronoun plus the word -self or –selves.
Here is a chart of standard reflexive pronouns:
|
Singular |
Plural |
|
|
First person |
myself |
ourselves |
|
Second person |
yourself |
yourselves |
|
Third person |
himself |
themselves |
|
herself |
||
|
themself* |
Reflexive pronouns have two main uses. Una dintre utilizări este cu verbe care arată că subiectul efectuează o acțiune asupra lui însuși: they patted themselves on the back.
Ca și în cazul pronumelor antecedente, pronumele reflexive se raportează la altcineva sau la altceva din propoziție: themselves se raportează la they în propoziția de mai sus.
Regula standard de utilizare este de a folosi un pronume reflexiv ca obiect într-o propoziție atunci când antecedentul său este subiectul propoziției:
John s-a tăiat singur.
M-am privit în oglindă.
Jack a gătit o omletă pentru Barbara și pentru el însuși.
Am gătit micul dejun pentru Kelly și pentru mine. (Exemple din Gramatica retorică)
Așa cum am văzut cu acordul pronumelui cu antecedentul, pronumele trebuie să se potrivească cu antecedentele lor în ceea ce privește genul (masculin sau feminin), persoana (prima, a doua, a treia) și numărul (singular sau plural).
Considerați aceste exemple din Gramatica engleză de Mark S. LeTourneau (72). Presupunând că Jane este de sex feminin, doar una dintre următoarele propoziții este corectă în ceea ce privește acordul antecedentului. (Reminder – un asterisc la începutul unei propoziții indică o eroare sau o utilizare nestandardizată.
Jane se place pe sine.
*Jane se place pe sine.
*Jane se place pe mine,
*Jane se place pe sine.
Există forme distincte de singular și de plural pentru reflexivele de persoana a doua plural, yourself și yourselves. Într-o propoziție cu un reflexiv care se raportează la un tu în poziția de subiect, LeTourneau subliniază că numărul subiectului tu poate fi dedus: „De exemplu, în You should congratulate yourself, you este la singular, în timp ce în You should congratulate yourselves, este la plural” (72).
În Rhetorical Grammar, Martha Kolln discută utilizările nestandardizate ale pronumelor reflexive, în special cele care apar cu pronumele de persoana întâi myself, dar nu și cu persoana a treia herself sau himself. Kolln (241) le atribuie hipercorecției sau emfazei.
De exemplu, auzim adesea utilizarea pronumelui reflexiv acolo unde regula standard cere eu, cazul obiectiv direct:
*Tony a gătit cina pentru Carmen și pentru mine însumi.
*Șeful ne-a promis lui Pam și mie însumi o primă de sfârșit de an. În aceste propoziții, nu există un antecedent pentru mine.
O altă utilizare nestandardizată frecventă apare atunci când vorbitorii folosesc reflexivul myself în locul pronumelui personal I ca parte a unui subiect compus:
*Ted și cu mine am decis să ieșim în oraș și să sărbătorim.
Pentru că pronumele reflexiv trebuie să aibă un antecedent de subiect în aceeași propoziție (sau grup de cuvinte), nu pot fi ei înșiși subiecți.
Kolln remarcă faptul că această greșeală nu se întâmplă cu persoana a treia herself sau himself, deoarece pronumele personal și reflexivul produc sensuri diferite:
John a gătit cina pentru Jenny și pentru el însuși (pentru John).
John a gătit cina pentru Jenny și pentru el (pentru altcineva).
Când un pronume reflexiv este folosit pentru a adăuga accent la un substantiv, se numește pronume reflexiv intensiv. Aceasta este a doua lor utilizare. Kolln arată că intensivul poate apărea în diferite poziții și că acestea produc un tipar ritmic diferit:
Eu însumi prefer muzica clasică. (În acest model, accentul este pus pe mine însumi.)
Eu însumi prefer muzica clasică. (În acest tipar, accentul este pus pe clasic.)
Eu însumi, eu prefer muzica clasică. (În acest tipar, accentul este pus pe eu.) (Kolln 241)
Eu însumi, ei înșiși/ei înșiși, noi înșiși, eu înșiși etc.
Aceste pronume reflexive nestandardizate, la fel ca multe cuvinte despre care am discutat în acest spațiu al blogului, sunt de fapt în limba noastră de mult timp, iar unele, cum ar fi themself, au devenit mai acceptate, motiv pentru care l-am inclus în lista de mai sus a pronumelor reflexive. (*Cu toate acestea, MSWord, invariabil „corectează” themself în themselves. Themselves este forma reflexivă standard corespunzătoare lui they și them: they can do it themselves.)
Utilizările acestor cuvinte sunt înregistrate în diferite manuscrise încă din secolul al XIV-lea. Începând cu sfârșitul secolului al XX-lea, utilizarea lui themself în loc de himself sau himself a devenit mai acceptată. Este folosit pentru a se referi la o persoană de sex nespecificat, ceea ce corespunde utilizării neutre din punct de vedere al genului singular a lui they, despre care am discutat în postarea despre acordul pronumelui antecedent.
Cu pronumele personale, singularul they/their evită utilizarea sexistă și, de asemenea, stângăcia folosirii excesive a expresiei his sau her atunci când sexul nu este specificat: Fiecare face o treabă bună în biroul lor. După cum se face referire în această postare anterioară de pe blog, Richard Norquist citează manuale recente, precum The Copyeditor’s Handbook (Amy Einsohn, U of California P, 2000), care recomandă utilizarea pronumelui plural după un pronume nedefinit.
Pronumele reflexiv themself funcționează în același mod, așa cum se vede în aceste exemple adaptate de pe lexico.com:
Observatorul ocazional ar putea cu ușurință să se gândească la themself în 1945.
Acesta este primul pas pentru a ajuta pe cineva să se ajute singur.
Ourself în loc de ourselves are, de asemenea, o istorie de utilizare îndelungată. Deși acum este arhaic, a însemnat cândva „eu însumi” și a fost folosit pentru a se referi la subiectul de o singură persoană atunci când „noi” este folosit în loc de „eu”, cum ar fi de către un monarh; de exemplu, în acest fragment de citat din Shakespeare: „will keep ourself till supper time alone” (merriam-webster.com).
Lexico.com, deși subliniază statutul său non-standard, merge mai departe, definindu-l pe ourself ca fiind folosit în loc de noi înșine „de obicei atunci când we se referă la oameni în general, mai degrabă decât la un grup definit de persoane:
Trebuie să alegem ce aspecte ale noastre să exprimăm lumii. (reflexiv)
Aceasta este treaba noastră – ne ocupăm de ea noi înșine. (intensiv sau emfatic)
Cuvintele hisself, theirself și theirselves au un statut mai contestat, deși au o utilizare îndelungată și continuă din secolul al XIV-lea. Ele sunt considerate variante dialectale pentru himself/themselves și sunt rareori folosite în scrierile formale. Cu toate acestea, ele au o istorie și o utilizare bogată în Insulele Britanice și în secțiunile South și South Midland din Statele Unite (South Carolina.edu). Utilizări contemporane pot fi găsite și în literatură, în special în dialoguri.
Nu există un acord în ceea ce privește modul în care s-au format pronumele reflexive, în special cele nestandardizate. Pentru unii, aceste cuvinte non-standard sunt formațiuni incorecte ale pronumelor reflexive „adevărate”, ele „nu sunt cuvinte legitime”, ci „erori gramaticale” (languageandgrammar.com). Am consacrat un număr destul de mare de postări „erorilor”, precum și cuvintelor confuze sau „greșite”. În cele din urmă, depinde de dumneavoastră, în calitate de autor, să decideți ce „standarde” veți urma pentru viziunea și scopurile dumneavoastră, fie că este vorba de dialog și discurs autentic în scrierile dumneavoastră, fie că este vorba de ghiduri de stil interne sau de ghiduri de stil pentru publicații.
(Material derivat și adaptat din Kolln, Rhetorical Grammar, LeTourneau, English Grammar, lexico.com on themself and on ourself, merriam-webster.com, South Carolina.edu, languageandgrammar.com)